Adoptă Jefe
Rasă mixtă · Masculin · Pui · 4 luni
Corona a schimbat și protecția animalelor – mai ales în sudul Europei. Unde înainte erau două luni pe an când valurile interminabile de câini abandonati supravechau cătușele, acum tot mai mulți "câini ai pandemiei" ajung la mâinile prietenilor noștri. Câini (și pisici) care au fost cumpărați pentru a nu se simți atât de singuri în timpul carantinelor, prietenul patruped cu blană frumoasă care a permis oamenilor să părăsească apartamentul din motive bune și să meargă plimbare, ceva pe care altfel ar fi stat acasă făcând nimic. Toate motivele sunt bune, dar acum că viața zilnică revine, deși rata de infectare este mare, animalele devin agitate și s-au transformat în adolescenți din ce în ce mai exigenți, fiind date la încurcat. Asociațiile de protecție a animalelor, care au suferit întotdeauna financiar pentru a supraviețui, ajung la limită. Sunt tot mai puțini voluntari, deoarece mulți oameni au două sau trei locuri de muncă în plus față de voluntariat, iar unde există mai puțină mâncare și sprijin, apar tot mai mulți câini. În fiecare zi auzim de asociații care trebuie să renunțe – și încearcă să ofere sprijin acolo unde este cel mai necesar. Prietenii noștri de la Dolmen Animal au aflat despre patru Galgos care, după o viață plină de bătăi, alergări, ținuți într-un grajd rece și întunecat, cu puțină speranță de schimbare, au ajuns în sfârșit în grija unei mică asociații din apropiere de Madrid. Dar chiar și acești oameni profund implicați în protecția animalelor nu mai văd că pot continua munca lor, deoarece chiria pentru finca în care își îngrijesc prietenii patrupede va fi în curând oprită. Alte asociații de protecție a animalelor din țară încearcă acum să ia în primire animalele sau cel puțin să ofere ajutor pentru adoptare – cum face Dolmen Animal. Tula este un Galgo de șase ani, născut pe o fermă cu puii ei Chino, Jefe și Culebra. Câinii erau folosiți pentru vânătoare, Culebra și Tula pentru reproducere. Viața consta în lanțuri scurte, măști prea strânse (care au cauzat deformări nazale la China), antrenamente dure, spații întunecate și puțină mâncare... Acum cei patru frumoși trăiesc pe o fincă lângă Madrid și sperăm să găsim iubitori de Galgo care să le ofere un viitor minunat înainte ca cei patru să trebuiască să se mute din nou. Tula și puii ei de patru ani învață acum de la prietenii lor doi-picioare ce poate fi viața atunci când este caracterizată de dragoste, afecțiune și înțelegere. O viață fără măști, cu haine largi, confortabile și harnese, oameni care folosesc o șiră pentru a-i duce cu blândețe – tot acest lucru transformă câinii funcționali, dar grav traumatizați, în companioni grăitoare blânzi. Tula s-a dezvoltat fantastic. Nu mai are frică de oameni și caută contactul cu paza de la sine. Jucă-se cu prieteni doi- și patru-picioare și deja încearcă să joace cu un mingiu. Mai mult decât orice, ea merge mândră și exemplar cu voluntarii și deja aleargă perfect alături de bicicletă. Tula are deja șase ani, dar descoperă femeia tânără de câine care dorește să experimenteze și să cucerească lumea – preferabil alături de oameni în special buni care să îi explice totul. Descendența femelei frumoase negru-albastre are nevoie de puțin mai mult timp pentru a învăța să aibă încredere în oameni, dar Jefe, Culebra și fratele ei Chino fac progrese mari din zi în zi. Sorașii joacă vesel între ei și se bucură că nu mai petrec zilele legați într-un grajd. Uneori, unul dintre cei trei se apropie chiar de personal, cere un biscuit sau chiar provoacă jocul. Oamenii care trăiesc cu cei patru ani foarte veseli în fiecare zi pot ușor să-l atingă, să-l conducă și chiar uneori să aibă acțiuni de tip "întoarceri" proprii galgo-ului, care se termină cu splendide massaje în spate. Suntem siguri că toți cei trei vor deveni câini de familie perfecți în mâini calm și experimentate în curând. Prințesa Culebra și frații ei merg deja bine la șiră și au avut primele experiențe cu antrenamentul la bicicletă, pe care îl participă cu mare plăcere. Este întotdeauna dificil pentru noi să sperăm că vom putea plasa Galgo-uri mai în vârstă. Oamenii au teamă de câini cu un fond de vânătoare, dar impulsul de vânătoare poate fi la fel de pronunțat la alte câini. Un Galgo la șiră este de obicei mult mai gestionabil decât un alt câine de greutate similară, iar Galgo-urile noastre sunt adesea maeștri ai comunicării și rareori latră la alți animale. În casă, vânătorii și hound-urile de viteză precum Podencos sunt adesea ca pisicile – liniștiți, aproape invizibili, foarte blânzi și mereu căutând cea mai caldă și confortabilă locație de odihnă. Iubirea pentru un Galgo trebuie să crească – dar deja avem mulți adoptanți care spun cu încredere: „Un Galgo, mereu un Galgo!”
Citire originală (de)
Corona hat auch den Tierschutz verändert – und ganz besonders in Südeuropa. Wo es vorher zwei Monate im Jahr gab, wo unendliche Fluten an ausgesetzten Hunden die Zwinger sprengten, kommen jetzt auch immer mehr „Covid-Tiere“ in die Hände unserer Freunde. Hunde (und Katzen), die angeschafft wurden, um während des Lockdowns nicht so einsam zu sein, der nette Vierbeiner, der erlaubte, dass man mit gutem Grund die Wohnung verließ und einen Spaziergang machen durfte, wo man sonst rumsitzen durfte. Alles gute Gründe, doch nun kehrt trotz hoher Inzidenzen der Alltag wieder ein – die Tiere stören und werden, inzwischen alle zu selektiv hörenden Teenagern herangewachsen, abgegeben. Die Tierschutzvereine, die eh schon immer finanziell ums Überleben kämpften, geraten an ihre Grenzen, es gibt immer weniger Freiwillige, weil viele Menschen zwei oder drei Jobs neben dem Ehrenamt haben, und wo es immer weniger Futter und Helfer gibt, werden es immer mehr Hunde. Jeden Tag müssen wir von Vereinen hören, die aufgeben müssen – und wir versuchen, überall da noch Vermittlungshilfe zu leisten, wo sie am dringendsten nötig ist. Unsere Freunde von Dolmen Animal haben von vier Galgos erfahren, die nach einem Leben voller Schläge, Hetzjagden, Unterbringung in einer kalten, dunklen Scheune und wenig Hoffnung auf irgendeine Veränderung endlich in die Obhut eines kleinen Vereins in der Nähe von Madrid gekommen sind. Doch auch diese im Tierschutz verankerten Menschen sehen sich nicht mehr in der Lage, ihre Arbeit weiter aufrechtzuerhalten, weil ihnen die Pacht für die Finca, auf der sie ihre Vierbeiner betreuen, demnächst gekündigt wird. Andere Tierschutzvereine im ganzen Land bemühen sich nun, die Tiere entweder aufzunehmen oder aber zumindest Vermittlungshilfe zu leisten – so auch Dolmen Animal. Tula ist eine sechsjährige Galga, die mit ihren Kinder Chino, Jefe und Culebra auf einem Bauernhof geboren wurde. Die Hunde wurden zum Jagen benutzt, Culebra und Tula zur Zucht missbraucht. Das Leben bestand aus kurzen Ketten, viel zu engen Maulkörben (die bei China auch eine Deformation der Nase hinterlassen haben), hartem Training, dunklen Verschlägen und wenig Futter … Jetzt leben die vier Schönheiten auf einer Finca in der Nähe von Madrid, und wir hoffen, wir finden Windhundliebhaber, die ihnen eine tolle Zukunft schenken können, bevor das Quartett noch einmal umziehen muss. Tula und ihre vier Jahre alten Kinder lernen im Moment bei ihren neuen zweibeinigen Freunden, wie das Leben sein kann, wenn es geprägt ist von Liebe, Zuneigung und Sachverstand. Ein Dasein ohne Maulkorb, mit breiten, bequemen Halsbändern und Geschirren, Menschen, die eine Leine zum sanften Führen benutzen – all das verwandelt hochfunktionelle, aber schwer traumatisierte Arbeitshunde in zärtliche Schmusebacken. Tula hat sich schon fantastisch entwickelt. Sie hat keine Angst mehr vor den Menschen und sucht von sich aus den Kontakt zu den Betreuenden. Sie spielt mit zwei- und vierbeinigen Freunden und versucht sich sogar schon am Toben mit dem Ball. Am liebsten geht sie stolz und vorbildlich mit den Freiwilligen spazieren und sie läuft auch schon perfekt am Fahrrad. Tula ist zwar „schon“ sechs, aber sie entdeckt gerade die junge Hündin in sich, die die Welt erleben und erobern will – am liebsten an der Seite von ganz besonders netten Menschen, die ihr alles erklären können. Der Nachwuchs der hübschen schwarz-weißen Hündin braucht etwas länger, um wirklich vertrauensvoll mit Menschen umzugehen, aber auch Jefe, Culebra und ihr gestromter Bruder Chino machen jeden Tag tolle Fortschritte. Untereinander spielen die Geschwister ausgelassen und genießen es, dass sie ihre Tage nicht mehr angebunden in einer Scheune verbringen müssen. Hin und wieder schleicht sich ein Mitglied des Trios auch schon in die Nähe der Mitarbeiter, bittet um einen Keks oder fordert sogar zum Spielen auf. Leute, die jeden Tag mit den eigentlich sehr fröhlichen Vierjährigen zu tun haben, können Jefe, Culebra und Chino ohne Probleme streicheln, anleinen und es kommt auch schon mal zu galgotypischen „Umkippaktionen“, die in wundervollen Bauchmassagen enden. Wir sind uns sicher, dass alle drei in ruhigen und erfahrenen Händen bald zu perfekten Familienhunden werden. Auch Prinzessin Culebra und ihre Brüder laufen schon super an der Leine und haben erste Erfahrung beim Fahrradtraining gesammelt, an dem sie mit viel Spaß teilnehmen. Es fällt uns immer schwer, darauf zu hoffen, dass wir ältere Windhunde unterbringen können. Die Leute fürchten sich vor Hunden mit Jagderfahrung, aber der Jagdtrieb kann bei jedem anderen Hund ähnlich ausgeprägt sein. Ein Windhund an der Leine ist meist viel besser beherrschbar als eine andere Rasse ähnlichen Gewichts und unsere Galgos sind oft Meister der Kommunikation und pöbeln äußerst selten Artgenossen an. Im Haus werden Wind- und Laufhunde wie Podencos oft katzengleich – still, fast unsichtbar, sehr verschmust und immer auf der Suche nach dem wärmsten und bequemsten Liegeplatz. Die Liebe zum Windhund muss wachsen – aber wir haben schon viele Adoptanten, die mit Überzeugung sagen: „Einmal Windhund, immer Windhund!“
Listat acum 4 luni
