Adoptă Hühnerhaltung in Seniorenwohnheimen
Rasă mixtă · Necunoscut · Vârstnic · 9 ani
Păstrarea păsărilor în casele de îngrijire pentru vârstnici: Încetarea unei activități de păstrare a păsărilor într-o casă de îngrijire pentru vârstnici din Münchner. Păstrarea animalelor este parte a unui concept de îngrijire sprijinit de animale, având ca scop îmbunătățirea bine-înțelegerii locatarilor prin contactul cu animalele. Atunci de ce încetarea? La prima vedere, totul sună minunat, așa că de ce, de la organizația de sprijin pentru animale Fünfseenland e.V., luăm animalele la cererea casei de îngrijire și le aducem la facilitățile de îngrijire? Pentru că îngrijirea corectă a animalelor, timpul, dragostea și timpul liber sunt pur și simplu imposibile din cauza sarcinii mari a personalului de îngrijire. În schimb, noi de la Fünfseenland e.V. susținem oamenii sănătoși care deja au un animal de companie să nu fie forțați să renunțe la animalul lor când se mută într-o casă de îngrijire pentru vârstnici. În schimb, ar trebui să fie posibil să aduci animalele de companie (câini, pisici, iepuri etc.) în casă dacă situația individuală permite. Oamenii sănătoși ar trebui să fie lăsați să aducă animale de companie atunci când se mută într-o casă de îngrijire pentru vârstnici! Adesea, instituțiile de îngrijire sau casele de îngrijire pentru vârstnici sunt suprastocate de cumpărarea animalelor. Pe de o parte, nu toată lumea dorește contactul cu animalele. În plus, personalul de îngrijire, care este adesea subnumerotat și supradimensionat, lipsește de cunoștințe, timp și timp liber pentru o îngrijire adecvată a animalelor. Din această cauză, ne opunem cumpărării de animale în instituțiile de îngrijire. Totuși, ar trebui să fie posibil să aduci propriul animal de companie! Sophie von Boeckmann, președinta Fünfseenland e.V. Fondurile terapiei sprijinite de animale Terapia sprijinită de animale a câștigat popularitate în ultimii ani. Multe instituții reclamează că contactul cu animalele, prin câini, pisici sau chiar găini, are efecte pozitive asupra sănătății mentale și fizice a locatarilor. Această formă de terapie are ca scop reducerea stresului, promovarea interacțiunilor sociale și chiar susținerea abilităților cognitive. Realitatea păstrării găinilor în casa de îngrijire Totuși, realitatea este adesea diferită. În acest caz, se dovedește că nici locatarii, nici personalul de îngrijire suprasolicitat nu pot îngriji corespunzător animalele. Personalul de îngrijire este deja suprasolicitat, iar responsabilitatea suplimentară față de animale duce la suprasolicitare. Provocările păstrării găinilor Îngrijirea și hrănirea: Găinile necesită îngrijire zilnică, hrănire regulată, curățarea cuștilor și îngrijire medicală. Aceste sarcini, mai ales curățarea, pot fi o mare provocare pentru persoanele în vârstă și personalul de îngrijire suprasolicitat. Cerințele de spațiu: Găinile necesită spațiu suficient pentru a se juca, a se hrăni și a se odihni. O cușcă potrivită și o curte exterioară sunt esențiale pentru a oferi animalelor o viață corespunzătoare speciei: Ar trebui să fie disponibil cel puțin 10 metri pătrați pe găină. În plus, animalele trebuie protejate prin garduri potrivite de prădători precum vulpi. Bine-înțelesul și etica animalelor: Dacă animalele nu sunt îngrijite corespunzător, bine-înțelesul lor suferă. Neglijarea poate duce la boli și probleme de comportament și este inacceptabil din punct de vedere etic pentru noi. Găinile din casa de îngrijire vor fi, deci, plasate temporar într-o familie de primire până găsesc un nou mediu unde vor fi bine îngrijite. De ce ne opunem caselor de îngrijire pentru vârstnici sau grădinițelor sprijinite de animale? Ideea de a avea animale în casele de îngrijire pentru vârstnici sau în grădinițe poate părea rațională și în mod special atrăgătoare la prima vedere. Cu toate acestea, exemplul recent din München arată că o astfel de inițiativă trebuie planificată și organizată corespunzător. Este necesară o îngrijire continuă și profesională, care adesea depășește posibilitățile casei – și mai ales ale personalului – de a o oferi. Intențiile bune nu sunt adesea suficiente pentru a implementa cu succes terapia sprijinită de animale. O planificare atentă și resurse suficiente sunt esențiale. Instituțiile care planifică astfel de oferte ar trebui să se asigure că au mijloacele și cunoștințele necesare pentru a oferi animalelor o viață corespunzătoare speciei și pentru a oferi beneficiile terapeutice promite. Doar atunci această formă de terapie va fi cu adevărat echitabilă atât pentru oameni, cât și pentru animale. 1 - Planificarea ce se întâmplă cu animalul în caz de urgență Dacă iei un animal de companie, care adesea dă vieții un sens special, de la o persoană, depresia și vinovăția sunt programate. Prin urmare, înainte de a cumpăra animalul, ar trebui să reflectezi cu atenție cine va îngriji animalul în caz de urgență (de ex. boală, mutare într-o casă de îngrijire pentru vârstnici, etc.). Poate câinele merge la fiul sau fiica? Sunt vecinii care pot îngriji câinele? Există o casă de îngrijire pentru vârstnici aproape unde prietenul cel mic cu patru picioare poate fi acceptat? 2 - Beneficiile aducerii propriului animal de companie într-o casă de îngrijire pentru vârstnici Există mulți beneficii în aducerea propriului animal de companie într-o casă de îngrijire pentru vârstnici. În primul rând, perioada de adaptare este mai ușoară atunci când animalul cunoscut vine cu mutarea. Animalele au un efect calmant și echilibrant asupra locatarilor, fortifică bucuria de viață și promovează mobilitatea și activitățile. În plus, este mai ușor să cunoști alți locatari ai casei prin multe discuții despre animalele de companie. Începerea unei noi faze a vieții cu prietenul cel iubit cu patru picioare sau cu pene simplifică rămasul de la mediul familiar pentru mulți. Și păstrarea animalelor înseamnă că vârstnicii iau responsabilitate, ceea ce îi ajută în sarcinile zilnice și îi menține în formă
Citire originală (de)
Hühnerhaltung in Seniorenwohnheime Auflösung einer Hühnerhaltung in einem Münchner Seniorenwohnheim Tierschutz in und um München In einem Münchner Seniorenwohnheim steht die Auflösung einer kleinen Hühnerhaltung mit 13 Hennen und einem Hahn bevor. Die Tierhaltung ist Maßnahme eines tiergestützten Pflegekonzepts, das darauf abzielt, das Wohlbefinden der Bewohner durch den Kontakt mit Tieren zu fördern. Warum dann die Auflösung? Auf den ersten Blick klingt das alles doch wundervoll, warum also holen wir, von der Tierhilfe Fünfseenland e.V., die Tiere auf Bitte des Seniorenwohnheimes ab und bringen Sie auf Pflegestellen unter? Weil artgerechte Versorgung, Zeit, Liebe und Muße für die Tiere einfach aufgrund der häufig hohen Arbeitsbelastung von Pflegekräften nicht machbar ist. Wir setzen uns von der Tierhilfe Fünfseenland stattdessen dafür ein, dass noch fitte Menschen, die bereits ein Tier haben, nicht aufgrund des Umzugs in ein Wohnheim für Senioren zur Abgabe des Tieres gezwungen werden. Stattdessen sollte es möglich sein, Tiere (Hunde, Katze, Kaninchen etc.) ins Heim mitzunehmen, sofern es die individuelle Situation des Heimes erlaubt. Fitte Menschen sollten bei Umzug in ein Seniorenwohnheim Tiere mitnehmen dürfen! Häufig sind Pflege- oder Seniorenheime mit der Anschaffung der Tiere überfordert. Zum einen mögen nicht alle Menschen den Kontakt zu Tieren. Meist fehlt es zudem den Pflegekräften, die häufig ohnehin schon unterbesetzt und überlastet sind, an Wissen, Zeit und Muße für die artgerechte Versorgung der Tiere. Aus diesem Grund sind wir gegen die Anschaffung von Tieren in Pflegeheimen. Allerdings sollte es möglich sein, sein eigenes Tier mitzunehmen! Sophie von Boeckmann, 1. Vorsitzende Tierhilfe Fünfseenland e.v. Der Hintergrund der tiergestützten Therapie Tiergestützte Therapie hat in den letzten Jahren an Beliebtheit gewonnen. Viele Einrichtungen werben damit, dass der Kontakt zu Tieren, sei es durch Hunde, Katzen oder eben Hühner, positive Effekte auf die psychische und physische Gesundheit der Bewohner hat. Diese Form der Therapie soll Stress reduzieren, soziale Interaktionen fördern und sogar kognitive Fähigkeiten unterstützen. Die Realität der Hühnerhaltung im Seniorenheim Die Realität sieht jedoch oft anders aus. In diesem Fall zeigt sich, dass weder die Bewohner noch das überlastete Pflegepersonal in der Lage sind, sich angemessen um die Tiere zu kümmern. Die Pflegekräfte sind ohnehin stark beansprucht, die zusätzliche Verantwortung für die Tiere führt zu einer Überforderung. Die Herausforderungen der Hühnerhaltung Pflege und Versorgung : Hühner benötigen tägliche Pflege, regelmäßige Fütterung, Reinigung des Stalls und medizinische Versorgung. Diese Aufgaben, vor allem die Reinigung, können für ältere Menschen und überlastetes Pflegepersonal zu einer großen Herausforderung werden. Raumbedarf : Hühner benötigen ausreichend Platz zum Scharren, Picken und Ruhen. Ein artgerechter Stall und ein Außengehege sind unerlässlich, um den Tieren ein tiergerechtes Leben zu ermöglichen: Mindestens 10 Quadratmeter sollten pro Huhn zur Verfügung stehen. Außerdem müssen die Tiere mit passenden Zäunen vor Räubern wie Füchsen geschützt werden. Tierschutz und Tierethik : Wenn Tiere nicht ausreichend gepflegt werden, leidet ihr Wohlbefinden. Die Vernachlässigung kann zu Krankheiten und Verhaltensstörungen führen und ist tierethisch für uns absolut nicht vertretbar. Die Hühner aus dem Seniorenheim werden daher nun erst einmal bei einer Pflegestelle untergebracht, bis sie ein neues Zuhause finden, in dem sie gut versorgt werden. Warum sind wir gegen tiergestützte Seniorenheime oder Kindergärten? Die Idee, Tiere in Seniorenheimen oder Kindergärten zu halten, erscheint auf den ersten Blick sinnvoll und besonders charmant. Das neueste Beispiel aus München zeigt allerdings, dass eine solche Initiative gut durchdacht und organisiert sein muss. Es bedarf einer kontinuierlichen und fachgerechten Pflege, die zu oft über die Möglichkeiten der Heime – und besonders des betreuenden Personals – hinausgeht. Gute Absichten reichen oft nicht aus, um eine tiergestützte Therapie erfolgreich umzusetzen. Eine sorgfältige Planung und ausreichende Ressourcen sind unerlässlich. Einrichtungen, die solche Angebote planen, sollten sicherstellen, dass sie die notwendigen Mittel und das Wissen haben, um den Tieren ein artgerechtes Leben zu ermöglichen und den versprochenen therapeutischen Nutzen tatsächlich zu erbringen. Nur dann kann diese Form der Therapie wirklich den Menschen und Tieren gleichermaßen gerecht werden. 1 - Vor Anschaffung des Tieres Planung was im Notfall mit dem Tier geschieht Wenn man einem Menschen sein Tier, das häufig dem Leben einen besonderen Sinn gibt, wegnimmt, dann sind Depressionen und Schuldgefühle vorprogrammiert. Deshalb sollte man im Vorfeld, also vor Anschaffung des Tieres genau überlegen, wer sich um das Tier im Notfall (z.B. Krankheit, Umzug ins Seniorenwohnheim, etc.) kümmert. Kann der Hund zur Tochter oder zum Sohn? Gibt es Nachbarn die sich um den Hund kümmern? Wo in der Nähe gibt es ein Seniorenwohnheim, wo der geliebte Vierbeiner mitgenommen werden darf? 2 - Vorteile von Mitnahme des eigenen Haustieres Es gibt zahlreiche Vorteile für die Mitnahme von eigenen Haustieren in Seniorenwohnheime. Zum einen gestaltet sich die Eingewöhnungszeit leichter, wenn das vertraute Tier beim Umzug mitkommt. Tiere wirken auf Heimbewohner wohltuend und ausgleichend, bestärken Lebensfreude und fördern Beweglichkeit und Aktivitäten. Außerdem kommt man mit anderen Heimbewohnern durch viele Gespräche über die Haustiere leichter in Kontakt. Mit dem geliebten Vierbeiner oder gefiederten Freund den neuen Lebensabschnitt zu beginnen, vereinfacht vielen den Abschied aus der gewohnten Umgebung. Und die Tierhaltung bedeutet auch für die Senioren Verantwortung übernehmen, fördert tägliche Aufgaben und hält dadurch die Senioren fit. 3 - Was sind Einzugsvoraussetzungen für Vierbeiner? Die Voraussetzungen für den Einzug der Vierbeiner in ein Seniorenwohnheim variieren je nach Einrichtung und reichen von Gesundheits- und Hygieneforderungen (Tiere müssen gesund sein, sauber und gut gepflegt) bis hin zu Verantwortlichkeit und Betreuung. D.h. der Bewohner muss in der Lage sein, sich selbständig um das Haustier zu kümmern oder sicherzustellen, dass Angehörige oder externe Helfer diese Aufgabe übernehmen. Das Tier darf nicht aggressiv gegenüber dem Pflegepersonal oder anderen Bewohnern sein. Berücksichtigt werden muss ob Bewohner oder Pflegepersonal allergisch reagieren oder vor bestimmten Tieren mit Angst reagieren.
Listat acum 4 luni
