Adoptă Liv
European Shorthair · Feminin · Adult · 9 ani
Salut, eu sunt Liv, o pisică femeie de 8 ani! Da, sunt dificilă – unii ar spune chiar că am varză în cap! Stafful de îngrijire a suportat deja niște răni: mușcături, zgârieturile, dar încă mă iubești? În mod norocos, personalul a văzut cazuri similare, sunt rezistenți, totul se vindecă bine și nu sunt deloc răzbunători. Pentru apărarea mea, doresc să menționez că au existat factori de stres diferiți pentru comportamentul meu: alte pisici, durere, iar recent a fost descoperit și posibilul Sindrromul Pielei Rulante, o boală nervoasă puțin cunoscută care mă face să încerc constant să urmăresc coada mea. Acum încearcă să gestioneze durerea cu o injecție pe termen lung. De atunci, Liv s-a relaxat mult mai mult. Hobiurile ei includ observarea păsărilor în incinta ei exterioară și joacă, de exemplu, cu un baston cu panglică colorată. Îi place să fie alintată, va se rostogoli pe spate și masează burtica este în regulă – desigur cu bastonul, NU cu degetele ei. În doze homeopate funcționează destul de bine. Liv nu este o pisică obositoare care se agață neîncetat de piciorul tău, stă pe masa ta sau vrea să fie frecată. Îi place foarte mult prezența oamenilor care o acceptă, învață să o citească, îi oferă suficient spațiu și totuși îi oferă atenția de care are nevoie – dragostea la distanță. Poți vorbi cu Liv, îi poți arăta ce comportament este ok și ce nu este. Nu are nevoie să fie înfășurată în bumbac. Liv este o suflet iubit, liniștit! Disciplina regală este apoi să ai voie să-ți ștergi ușor capul Liv cu mâna ta, dar pentru asta, puzzle-ul trebuie să fie complet. Atunci, cine va lua provocarea de a oferi unei Livi o casă frumoasă, liniștită pentru totdeauna? După o perioadă mai lungă de adaptare, permite-i război liber sau un război sigur – atunci poate să-și persevereze hobiurile. Copiii sau alte animale de companie nu ar trebui să fie în casă.
Citire originală (de)
Hallo, ich bin LIV, eine 8jährige Katzendame! Ja, ich bin schwierig – manche würden vielleicht sagen, ich habe Sauerkraut im Kopf! Mein Pflegepersonal musste leider schon einige Blessuren wegstecken: Beissen, Kratzen, na habt ihr mich immer noch lieb!? Aber zum Glück kennt das Personal ähnliche Fälle, ist hart im Nehmen, alles gut verheilt und absolut nicht nachtragend. Zu meiner Verteidigung möchte ich anführen, dass es für mein Verhalten unterschiedliche Stressfaktoren gab: andere Katzen, Schmerzen und wie hier festgestellt wurde vermutlich das Rolling Skin Syndrom, eine wenig erforschte Nervenkrankheit, die wohl auch dazu führt, dass ich immer wieder versuche meinen Schwanz zu jagen. Mittlerweile versucht man die Schmerzen mit einer Langzeitspritze in den Griff zu bekommen. Seitdem ist LIV viel entspannter. Ihre Hobbies sind: Vögel in ihrem Aussengehege zu beobachten und Spielen, z. B. mit einem bunten Bänderstab. Mit dem genießt sie Streicheleinheiten, schmeißt sich auf den Rücken und Bauchstreicheln ist angesagt – natürlich mit dem Stab, NICHT mit den Fingern. In homöopathischen Dosen funktioniert das recht gut. LIV ist keine anstrengende Katze, die ständig am Bein klebt, auf dem Schoß liegt oder gekrault werden will. Sie genießt sehr die Anwesenheit der Menschen, die sie akzeptiert, die es lernen, sie zu lesen, ihr genug Freiraum geben und trotzdem die Aufmerksamkeit, die sie braucht – Liebe auf Abstand. Man kann mit LIV reden, ihr zeigen, welches Verhalten ihrerseits geht und was nicht okay ist. Sie braucht nicht in Watte gepackt zu werden. LIV ist ein liebenswerter Seelentröster! Die Königsdisziplin ist dann, LIV ab und zu am Kopf mit der Hand streicheln zu dürfen, aber dafür muß das Mosaik erst komplett sein. Na, wer nimmt die Herausforderung an, LIV ein schönes, ruhiges FÜR-IMMER-ZUHAUSE zu geben? Nach einer etwas längeren Eingewöhnungszeit bitte mit Freigang bzw. gesichertem Freigang - dann kann sie auch ihrem Hobby nachgehen. Kinder oder andere Haustiere sollten nicht im Haushalt sein.
Listat acum 4 luni
