Adottare Ups
Incrocio · Maschio · Gattolino · Età sconosciuta
Home » Adozioni » gatti in cerca di una famiglia » Ups Ups sono nato il: 16 aprile 2015 Sono qui da: luglio 2015 Mi piace: formaggio sciolto Non mi piace: fare rumore quando sto dormendo Ho trovato la mia casa: ohhh... ancora non ancora. Inizio estate, piena "stagione". Troviamo cuccioli ovunque, in scatole, borse, che corrono per strada o giacciono malati in un angolo, troppo esausti per muoversi. Così è stato con la piccola Ups, un cucciolo di tre mesi, probabilmente abbandonato. Tutta sola, troppo malata per correre o nascondersi, era seduta sul marciapiede, a fissare il nulla, mentre le persone passavano senza farle caso. Meno di uno, che non ci pensò due volte, prese la piccola e la portò dal veterinario. Fu immediatamente ricoverata, curata, tenuta per alcune settimane e vaccinata, poi venne da noi. Il suo nome rimase Ups, perché quando fu vista, il suo salvatore esclamò: "Oops, un altro gatto!". Cosa si può dire, quando ogni giorno si trovano cuccioli per strada o si vedono i casi pubblicati sui social network... Non si ha altra scelta che decidere: aiutare il gatto o andare avanti. E chi ha il cuore, come il salvatore della nostra piccola ragazza, non passa mai indifferente, lasciando un gattino malato dietro di sé. Il carattere di Ups apparve anche mentre era ricoverata in clinica e cominciava a recuperare. Si avvicinava a chi le tendeva una mano e cercava di difendersi con tutta la sua forza. Ma anche le piaceva giocare, inseguire palline piccole e dormire con la pancia scoperta. Era irresistibile, seduta lì, a guardarti da una cesta o da uno scaffale, sempre sveglia. Finché era piccola e indifesa, spesso provavamo a prenderla, nonostante le sue proteste, ma questo cambiò quando crebbe, perché divenne un gatto grande e forte che non si poteva più sollevare a piacimento. Ma anche così, quando parli con lei e dici il suo nome, reagisce assolutamente adorabile: risponde con un suono strano, come fanno alcuni gatti quando vedono un uccello. In ogni caso, ama correre dietro alla luce del laser o giocare con qualsiasi cosa. Dorme in una comoda cesta, anche quando passi vicino a lei e si sveglia solo quando fai un rumore più forte. Poi corre via. Rifiuta ostinatamente di farci avvicinare a lei, toccarla o accarezzarla. Ma se dici semplicemente il suo nome e non fai nessun movimento verso di lei, risponde, con gli occhi semi chiusi, rilassata. È così dolce che è difficile non afferrarla, non prenderla in braccio! Cosa succederà nel futuro, non lo sappiamo. È ancora un gatto giovane, vivace, vivace e parlante. Non sembra che abbia problemi con il posto o con i gatti nella stanza, il suo unico problema è la diffidenza verso le persone che aveva quando era cucciolo. Come altri gatti timidi, speriamo sinceramente che un giorno abbasserà la guardia e ci onorerà con la sua fiducia, almeno cosicché possiamo darle un piccolo bacio su quel bel nasino o accarezzarle la pancia. Adottami! Adottami da lontano! Adottare un cucciolo dal nostro rifugio avviene sulla base di un contratto di adozione. Perché? Perché ne abbiamo cura! Le condizioni imposte dall'associazione Amici dei Gatti sono facili da rispettare quando la persona che adotta è responsabile e davvero ama i gatti. Grazie!
Leggi originale (ro)
Home » Adoptii » Pisici in cautarea unei familii » Ups Ups M-am nascut in: 16 aprilie 2015 Sunt aici din: iulie 2015 Imi place: branza topita Nu imi place sa: faci zgomot cand dorm Mi-am gasit casuta: offfffff… inca nu Inceput de vara, plin „sezon”. Gasim pui peste tot, in cutii, pungi, fugind pe strazi sau zacand bolnavi in vreun colt, prea epuizati sa mai poata face vreo miscare. Asa si cu pe atunci micuta Ups, o puiuta de abia 3 luni, abandonata cel mai probabil. Singura singurica, mult prea bolnava sa mai poata fugi sau sa se ascunda, statea pe un trotuar, uitandu-se in gol, in timp ce oamenii treceau nepasatori mai departe. Mai putin unul, care nu a stat pe ganduri, a luat-o pe micuta si a dus-o la veterinar. A fost internata pe loc, tratata, gazduita cateva saptamani si vaccinata, dupa care a venit la noi. Numele i-a ramas Ups, deoarece atunci cand a fost vazuta, salvatoarea ei a exclamat: „ups, inca o pisica!” Ce altceva sa mai zici, cand zilnic gasesti puiuti pe strazi sau vezi cazurile postate pe retelele de socializare… Nu mai ai ce, trebuie doar sa decizi: ajuti pisica, sau mergi mai departe. Iar cei care au suflet, cum e si salvatoarea fetitei noastre, nu trec niciodata nepasatori mai departe, lasand un puiut bolnav in urma lor. Caracterul lui Ups a iesit la iveala inca de pe vremea cand era internata la cabinet si incepea sa isi revina. Pasaia pe oricine intindea mana spre ea si incerca sa se apere cu toate puterile ei. Ii placea insa sa se joace, sa alerge dupa mingiute si sa doarma cu burtica la vedere. Era irezistibila, asa sasie, privindu-te din vreun cos sau de pe vreun raft, tot timpul in alerta. Cat timp a fost micuta si neajutorata, am incercat deseori sa o luam in brate, in ciuda protestelor ei, insa acest lucru s-a schimbat atunci cand a mai crescut, caci devenise o pisica mare, puternica, pe care nu o mai puteai ridica dupa bunul plac. Dar si asa, atunci cand vorbesti cu ea si ii spui numele, reactioneaza absolut adorabil: raspunde cu un sunet ciudat, ca cel pe care il scot unele pisici la vederea unei pasari. In continuare, adora sa alerge dupa lumina laserului sau sa se joace cu te miri ce. Doarme dusa in vreun cos confortabil, chiar si atunci cand treci pe langa ea si se trezeste abia cand faci un zgomot mai puternic. Insa atunci fuge. Refuza cu incapatanare sa ne permita sa ne apropiem de ea, sa o atingem sau sa o mangaiem. Dar daca ii spui numele doar si nu faci nicio miscare in directia ei, raspunde, cu ochii pe jumatate inchisi, relaxata. Este atata de simpatica, incat cu greu te abtii sa nu o prinzi, sa o smotocesti toata! Ce va fi pe viitor, nu stim. Este o pisica tanara inca, jucausa, plina de viata si vorbareata. Nu pare sa aiba o problema cu locul sau cu pisicile din camera, singura ei problema este acea neincredere in oameni pe care o are de pe vremea cand era pui. Ca si in cazul altor pisici timide, noi speram din suflet ca va lasa jos garda intr-o buna zi si ne va onora cu increderea ei, macar cat sa ii dam si noi un pupic pe boticul ala simpatic sau sa o mangaiem pe burtica. Adopta-ma! Adopta-ma la distanta! Adoptia unei pisicute din adapostul nostru se face in baza unui contract de adoptie. De ce? Pentru ca ne pasa! Conditiile impuse de Asociatia Prietenii Pisicilor sunt usor de respectat atunci cand persoana care adopta este responsabila si iubeste intr-adevar pisicile. Va multumim! Voluntarii Cum adoptam o pisica Pisicute spre adoptie Donatii Despre noi
Account gratuito — 10 contatti inclusi
Elencati settimana scorsa






