Adoptă Paten für Michel gesucht
Rasă mixtă · Necunoscut
Michel a fost atât de epuizat când a venit la noi cu un an și jumătate în urmă. Oamenii care circulau noaptea l-au văzut întins pe stradă. Era ploios și rece, și au crezut că fusese lovit de o mașină. L-au adus pe acest pisicuță subțire, slăbit, fără adăpost, bătrânul nostru la veterinar. Aici, au constatat că nu avea răni, ci doar era la capătul puterilor. Cred că Michel era atât de descurajat de viața proastă de câine rătăcitor, încât un accident fals a fost ultima sa speranță de ajutor. A avut noroc pentru că planul lui a funcționat. De două ori mai norocos, pentru că a ajuns la un veterinar care nu s-a dat înăuntru, chiar dacă toate valorile din sânge îi cereau eutanasia. În dimineața următoare, mi-a chemat și am hotărât că eu voi lua pe Michel acasă și i-am oferit câteva zile bune. Să mănânce bine, dacă dorea, și să stea cald când plouă și este frig afară. În acea vreme, Michel era atât de anemic, încât mucoasele lui erau albe ca laptele. Dar avea apetit, iar acest lucru a fost deja jumătate din bătălie! După două zile, a devenit clar: Michel dorește să trăiască! Curajos, a luat medicamentele sale, care nu erau prea numeroase, iar mucoasele lui s-au înroșit ușor. La alte două săptămâni, am îndrăznit chiar să facem lucrările dentare necesare și o sterilizare era datorată. Desigur, AIDS-ul lui poate reveni oricând, dar dacă cineva știe să evite moartea, este tocmai Michel nostru. Prin urmare, Michel trăiește de atunci în biroul nostru de adopție, pentru că în casa de găzduire unde a stat câteva săptămâni după vindecare, se simțea destul de rău. A pierdut din nou greutatea, s-a făcut neîntreținut și chiar a folosit dinții mici. Un altul care a ales el însuși casa noastră. Poate vom găsi unul sau mai mulți sponsorii pentru Michel, care vor și pot să ne ofere sprijin financiar.
Citire originală (de)
Michel war so fertig als er vor eineinhalb Jahren zu uns kam. Leute, die nachts mit dem Auto unterwegs waren , sahen ihn auf der Straße liegen . Es war nass und kalt und sie dachten er wäre angefahren worden. Sie brachten den dünnen, ausgemergelten, heimatlosen Katzenopa zu unserem Tierarzt. Dort stellten sie fest, dass er keine Verletzungen hat, aber einfach am Ende seiner Kräfte war. Ich glaube ja, Michel hatte so die Nase voll von dem Scheiß Leben als Streuner, dass ein vorgetäuschter Unfall seine letzte Aussicht auf Hilfe war. Er hatte Glück, denn sein Plan ging auf. Doppelglück, weil er an eine Tierärtzin geriet, die ihn nicht gleich aufgab, auch wenn all seine Blutwerte nach Euthanasie schrieen. Morgens rief sie mich an und wir beschlossen, dass ich Michel zu mir hole und ihm noch ein paar schöne Tage mache. Nochmal satt essen, falls er mag und einmal im Warmen liegen, wenn’s draußen regnet und schweinekalt ist. Michel war zu dieser Zeit so blutarm, dass seine Schleimhäute so weiß waren wie Milch. Aber, er hatte Appetit und das war schonmal die halbe Miete! Nach zwei Tagen stand fest: Michel will leben! Tapfer nahm er seine nicht spärliche Anzahl von Mittelchen und Medizin und seine Schleimhäute wurden wieder zartrosa. Und weitere zwei Wochen später, konnten wir uns sogar an die notwendige Zahnsanierung heran trauen und eine Kastration war auch fällig. Klar, kann uns seine Aidserkrankung jederzeit wieder in den Rücken fallen, aber wenn jemand gelernt hat, dem Tod von der Schippe zu springen, dann doch unser Michel Übrigens: Michel lebt seitdem bei uns im Tierheimbüro, denn auf der Pflegestelle, auf der er sich einige Wochen nach seiner Genesung befand, fühlte er sich leider gar nicht wohl. Er nahm wieder ab, wurde unsauber und setzte auch seine Zähnchen ein. Wieder einer, der sich sein Zuhause bei uns selbst ausgesucht hat. Vielleicht finden wir ja den/die ein oder andere(n)Paten/Patin für Michel, der/die uns finanziell etwas unter die Arme greifen möchte und kann. 1.436 Erreichte Personen 82 Interaktionen – Distributionswert Beitrag bewerben 3838 6 Mal geteilt Gefällt mir Kommentieren Teilen Paten gesucht
Listat acum 4 luni
