Adoptă Nos adoptants toujours fidèles …ils témoignent de leur adoption
Rasă mixtă · Necunoscut · Adult · 4 ani
Totdeauna fidelii adoptanți... ei împărtășesc povestirile de adopție. Publicat pe 22 iunie 2022 de Brigit Această postare este pentru a mulțumi tuturor celor care au răspuns la dorințele noastre de Anul Nou... și pentru a împărtăși cu voi fotografiile trimise de ei către noi ale pisicilor și pui de pisică adopționate prin asociația noastră. Testimonianța adoptantului lui BELLA: În iulie 2009, am adoptat o pisică mică foarte inteligentă, de nouă luni, numită Bella, care avea un temperament foarte reușit. Cred că acesta a fost motivul care m-a atrăs imediat. Ea fusese adoptată de o cuplă cu o lună înainte prin asociația ta. Ei au abandonat-o la Place de la République din Paris, iar ea a urmărit oamenii până a ajuns la o doamnă care s-a întors la asociația ta. Nu a putut să țină pe Bella deoarece ataca pisicile ei. Da, doamna nu suporta compania pisicilor sale. Am visat mult timp un pisică albă adultă, iar un prieten a văzut anunțul de salvare pe care l-ai publicat pentru Bella. În seara zilei de 14 octombrie 2019, am dus pe micuța mea Bella la ultima sa călătorie. Avea edem pulmonar cauzat de miocardiopatia hipertrifica care nu a fost detectată. Am cerut medicului veterinar să facă tot ce e posibil pentru a o salva. Din păcate, nu a fost suficient. Cu ea, zece ani din viața mea au trecut. Când am adoptat-o, eram singură, o angajată student, și locuiam în Vanves în 17 m². Apoi am primit un job mai bun, și am mutat, ea și eu, la 40 m² în Poissy. Un spațiu mai mare, posibilitatea de a privi vecinătatea din mai multe ferestre. Apoi un nou stăpân a intrat în viața ei (și a mea), un nou job din nou, și am mutat din nou la 120 m², două niveluri și tot atâtea ferestre suplimentare. Nu mai avea pe ea acasă înseamnă nu mai trebuie să fiu atentă când deschid ușa și o aud venind pe scări cu delicatețea unui elefant care se plâns. Nu mai aveam un alarmă de dimineață care sare în colțul nasului tău chiar când sună alarma pentru a te asigura că te trezești. Nu mai pot să o șterg când ocupa nevoia de a ocupa scaunul greșit, cel al băietelui meu. Nu mai aud cum se freacă cutia de lăcomie chiar când te speți pe dinți. Nu mai simt momentele mari de dragoste și blândețe când se arunca asupra noastră cerând cumpănire. Nu mai pot să îi urmez traseul de la colțuri la somn: scaunul din salon, patul din camera de dormit, patul din camera de oaspeți, copacul pentru pisici, canapeaua din living. Nu mai trebuie să fiu atentă cu acele sau mătasea când cusă și ea trebuia să mă ajute neapărat. Golul este teribil astăzi, dar sper că i-am oferit fetiței mele o viață fericită, chiar dacă nu mai mult. Mulțumesc că ai făcut posibilă această poveste între ea și mine. Se spune că nu uși niciodată prima ta pisică. Este o certitudine. Bella, plecând, a luat o parte mică din mine care nu va mai reveni. Sincer, Emilie Urmărește familia lui CACHOU ne spune: Doamna Cachou, acum de 9 ani, este tot atât de drăguță! 2019 a fost descoperirea ei a exteriorului... atât de temut, dar sub supraveghere GPS 😅 Ne vedem curând, Alexandra Urmărește Veste despre June și familia ei adoptivă: Vă dorim un an minunat. Iată-o pe June, pisica noastră panteră, pe care ați prezentat-o noastră cu cinci ani în urmă în iunie. Devenește foarte afecțiune. Mulțumiri, suntem complet fericiți cu June. Esther O salutare de la Bonnie & Clyde ;o) Mulțumim pentru dorințele voastre. Felicitări pentru Anul Nou și multe adopții. După cum vezi din fotografie, Bonnie și Clyde sunt tot atât de necăjite!!! Sincer, Annick Urmărește O scurtă mesaj de la adoptantul lui LÉNA: Salut Laurence, Véronique și Brigit (voluntari pentru EDC Drancy) Nu este prea târziu pentru a vă dori un frumos și bun 2020! Toate cele bune pentru tine și apropiata ta, mai ales pentru toți prietenii noștri mici pisici: să înceteze creșterea abandonurilor și a neglijării. Léna (vechea nume Nikita) trăiește zile liniștite și nici măcar gura ei nu slăbește... Știu cine va fi răstit în următoarea vizită la veterinar! Dar cum poți rezista ochilor ei verzi? O mulțumire mare tuturor vouă pentru că continuați acțiunile și energia pe care o depuneți fără oprire. Felinos, Nicole Vedeți testimonialul adopției lui Léna Urmărește: Click pentru a imprima (se deschide într-o fereastră nouă) Imprimare Click pentru a trimite un link prin e-mail unui prieten (se deschide într-o fereastră nouă) E-mail Mă place: Mă place încărcare... Articole similare
Citire originală (fr)
Nos adoptants toujours fidèles …ils témoignent de leur adoption Publié le 22 juin 202222 juin 2022 par Brigit Ce billet pour remercier tous ceux qui ont répondu à nos vœux de Bonne Année … et partager avec vous les photos qu’ils nous ont envoyées des chats et chatons adoptés avec notre association. Le témoignage de l’adoptante de BELLA : En juillet 2009, j’ai adopté sur un « sauvetage » une minette extrêmement intelligente de neuf mois dénommée Bella et qui avait un sacré mauvais caractère. Je crois que c’est ce qui m’a séduit immédiatement chez elle. Elle avait été adoptée au sein de votre association par un couple un mois plus tôt. Ils l’avaient abandonnée place de la République à Paris et elle avait suivi des gens jusque chez une dame qui était remontée à votre association. Elle ne pouvait pas garder Bella parce que celle-ci attaquait ses chats. Et oui, la demoiselle n’a jamais supporté ses congénères. Je rêvais d’un chat noir adulte depuis des années et une amie avait vu l’annonce de sauvetage que vous aviez publié pour Bella. Le soir du 14 octobre 2019, j’ai accompagné ma petite Bella pour son dernier voyage. Elle avait fait le matin même un œdème pulmonaire lié à une cardiomyopathie hypertrophique qui n’avait pas été détectée. J’avais demandé à la vétérinaire de tenter tout ce qui pouvait être fait pour la sauver. Cela n’a malheureusement pas suffi. Avec elle, ce sont dix ans de ma vie qui ont passé. Quand je l’ai adoptée, j’étais célibataire, étudiante-salariée et je vivais à Vanves dans 17m². Puis j’ai eu un meilleur job et nous avons déménagé elle et moi dans 40 m² à Poissy. Un plus grand terrain de jeu, la possibilité de scruter le voisinage à plusieurs fenêtres. Puis un nouveau maître est rentré dans sa vie (et la mienne), un nouveau boulot encore une fois et nous avons de nouveau déménagé pour 120m², deux étages et autant de fenêtres supplémentaires. Ne plus l’avoir à la maison, c’est ne plus devoir faire attention à la porte quand on rentre et l’entendre descendre l’escalier avec sa délicatesse d’éléphant en miaulant. Ne plus avoir de réveil matin qui vous saute sur le coin du nez dès que le réveil sonne pour être sûre qu’on sorte du lit. Ne plus pouvoir la taquiner quand elle squattait pertinemment le mauvais fauteuil, celui de mon chéri. Ne plus l’entendre gratter sa litière pile quand on se brossait les dents. Ne plus avoir ses grands moments d’amour et de tendresse quand elle se laissait tomber sur nous en demandant des caresses. Ne plus pouvoir suivre son trajet de coins à dodo : fauteuil du salon, lit de la chambre à couché, lit de la chambre d’ami, arbre à chat, canapé du salon… Ne plus avoir à faire attention avec les aiguilles ou les soies quand je faisais de la couture et qu’elle devait nécessairement m’aider. Le vide est aujourd’hui terrible, mais j’espère avoir pu offrir à ma petite puce une vie heureuse sinon plus longue. Je vous remercie d’avoir rendu cette histoire entre elle et moi possible. Il paraît qu’on n’oublie jamais son premier chat. C’est une absolue certitude. Bella, en partant, a emporté une petite part de moi qui ne reviendra pas. Bien à vous, Emilie Aller en haut La famille de CACHOU nous raconte : La miss Cachou, 9 ans au compteur désormais, est toujours aussi mignonne ! 2019 a été pour elle la découverte de l’extérieur… si redouté, mais sous surveillance GPS 😅 A bientôt, Alexandra Aller en haut Des nouvelles de June et sa famille d’adoption également : Excellente année à vous également. Voici June, notre petite panthère que vous nous avez présentée il y aura 5 ans en juin prochain. Elle devient vraiment câline. Merci beaucoup nous sommes pleinement heureux avec notre June. Esther Un coucou de Bonnie & Clyde ;o) Merci pour vos vœux. Bonne année à vous aussi avec beaucoup d’adoptions. Comme vous pouvez le voir sur la photo Bonnie et Clyde sont toujours aussi malheureux !!! Cordialement. Annick Aller en haut Un petit mot de l’adoptante de LÉNA : Bonjour Laurence, Véronique et Brigit (bénévoles pour l’EDC Drancy) Il n’est pas trop tard pour venir vous souhaiter une belle et bonne année 2020 ! Tous mes vœux pour vous et vos proches, et en particulier pour tous nos petits amis félins : que les abandons et les maltraitances arrêtent de progresser. Léna (ex Nikita) coule des jours paisibles et sa gourmandise ne faiblit pas … J’en connais une qui va se faire sermonner lors de la prochaine visite chez le véto ! Mais comment résister à ses yeux verts ? Un grand merci à toutes pour la poursuite de vos actions et l’énergie que vous déployez sans relâche. Chatleureusement, Nicole Voir le témoignage de l’adoption de Léna Aller en haut Partager : Imprimer(ouvre dans une nouvelle fenêtre) Imprimer Envoyer un lien par e-mail à un ami(ouvre dans une nouvelle fenêtre) E-mail J’aime ça :J’aime Chargement… Articles similaires
Listat acum 3 luni






