Sari la conținut
TailHarbor
← Înapoi la rezultate
Disponibil

Adoptă Flåter og katte

Rasă mixtă · Feminin · Adult · 6 ani

Pisicile pot avea diferite paraziți, numiți „furișori mici”. Unii trăiesc pe exteriorul pisicii (paraziți externi), iar alții trăiesc în interiorul pisicii (paraziți interni). Căpușa este un parazit extern care, în plus față de suptul sângelui gazdei, poate transmite boli. O căpușă (Ixodes ricinus) este adesea confundată greșit cu o șopârlă. Printre cele aproximativ 20 specii diferite de căpușe găsite în Danemarca, pisicile vin frecvent în contact cu căpușa de pădure, foarte răspândită în țară. Numărul căpușelor de pădure a crescut în ultimii ani din cauza creșterii animalelor sălbatice, care sunt gazdele naturale ale căpușei. Habitatul și ciclul de viață al căpușei Căpușele trăiesc în principal în pădurile, zonele umede și umbroase, precum pădurile de frasin cu subpădure densă. Ele devin active la începutul primăverii, atunci când temperatura este peste 4-5 grade, ceea ce de obicei se întâmplă între luna martie și noiembrie. Căpușa de pădure, la fel ca păianjenul pisicii, are mai multe stadii de dezvoltare: ou, larvă, ninfă și căpușă adultă, iar ciclul ei de viață poate dura între 2 și până la 6 ani. Atunci când femeia adultă a căpușei a supt sângele de la gazdă, ea cade și pune 2-3000 de ouă. După 14 zile, oul se deschide și larva trebuie să găsească un animal cu sânge cald, de exemplu un șoarece, de la care poate supta sânge timp de 2-3 zile, după care cade pentru a se dezvolta într-o ninfă în sezonul următor. Ninfele trec de iarnă înainte de a găsi o nouă gazdă de care să supte sânge. În următoarele 3-4 zile, ele supt sânge, apoi cad pentru a se dezvolta într-o căpușă adultă în timpul verii. Femeile adulte urcă pe vegetație pentru a găsi o gazdă potrivită, pe care o prind când trece pe langă. Mâncătorii fac același lucru, dar nu pentru a suge sânge, ci pentru a se împerechea cu o femeie. Femeia supe sânge timp de 7-10 zile, în timpul cărora dimensiunea ei crește de mai multe ori, după care femeia cade și ciclul începe din nou. Mușcătura căpușei Mușcăturile de căpușă la pisici sunt adesea văzute ca o ușoară roșeață și iritație a pielii când căpușa a căzut. Pisicile rareori prezintă simptome din cauza unei mușcături de căpușă, cum ar fi infecție sau febră, dar se întâmplă. În cazuri extreme, anemie poate fi observată la pisici slabe sau pui de pisică cu infestări severe cu căpușe. Boli secundare Este rar ca boli transmise de căpușe să fie diagnosticate la pisici. Căpușele pot transmite boli precum boala Lyme, anaplasma și TBE (meningită) oamenilor și câinilor, dar pisicile par să fie mai puțin afectate de aceste boli. Unele pisici dezvoltă anticorpi împotriva borreliei și virusului TBE, care pot fi detectați prin test de sânge, dar de obicei pisica nu arată niciun simptom al bolii. Aceasta înseamnă că pisica se infectează fără a deveni grav bolnavă. Pisicile infectate cu Anaplasma phagocytophilum pot arăta febră și senzația de nevoință. Deoarece simptomele sunt foarte non-specifice, este rar ca boala anaplasmozei să fie suspectată inițial. Eliminați căpușele Pisicile se spălă pe păr singure și adesea își mănâncă singure căpușele. Ați putut observa că căpușele de pe pisică se află adesea pe față. Acesta este tocmai motivul pentru care pisica nu le poate elimina când sunt acolo. Se recomandă eliminarea căpușei cât mai rapid posibil atunci când o găsiți pe pisică. Acest lucru se poate face folosind o șurubelniță pentru căpușe sau folosind unghiile degetului și tragând căpușa rapid. Este important să vă asigurați că eliminați întreaga căpușă, inclusiv gura ei. Acest lucru poate necesita anumită practică și o pisică calmă. Căpușa trebuie să stea pe pisică 24-48 de ore înainte ca bacteriile sau virusurile să fie transmise prin salivă. De aceea, trebuie să eliminați căpușa cât mai rapid posibil. Prevenire Pentru a preveni infestările cu căpușe la pisici, există mai multe opțiuni. La fel ca în cazul tratamentului împotriva păianjenilor, produse noi și mai eficiente împotriva căpușelor sunt în continuare dezvoltate. Multe dintre produsele pentru păianjeni disponibile pe piață funcționează și împotriva căpușelor. Dacă nu sunteți sigur care produs pentru căpușe să folosiți pentru pisica dumneavoastră, întotdeauna puteți cere sfatul veterinarului.

Citire originală (da)

Katte kan have en del parasitter – “de små snyltere”. Nogle lever udenpå katten (ectoparasitter), og nogle lever indeni katten (endoparasitter). Flåten er en ectoparasit, som ud over at suge blod på sit værtsdyr, kan overføre sygdomme. En flåt (Ixodes ricinus) bliver ofte fejlagtigt kaldt for en tæge. Af de ca. 20 forskellige flåtarter, der findes i Danmark, kommer katten ofte i kontakt med skovflåten, som er meget udbredt her i landet. Antallet af skovflåter har været stigende de senere år på grund af væksten af råvildt, som er flåtens naturlige vært. Flåtens levesteder og livscyklus Flåterne lever primært i skovene, i skyggefulde og fugtige områder, såsom løvskov med tæt underskov. De begynder at blive aktive i det tidlige forår, når temperaturen ligger over 4-5 grader, hvilket er normalt i perioden fra marts til november. Skovflåten har ligesom katteloppen flere udviklingsstadier nemlig æg, larve, nymfe og voksen flåt, og dens livscyklus kan vare fra 2 og helt op til 6 år. Når den voksne hunflåt har suget blod fra værtsdyret, falder hun af og lægger 2-3000 æg. Når ægget i løbet af 14 dage er klækket, skal larven finde et varmblodigt dyr – for eksempel en mus, som den kan suge blod fra i 2-3 dage, hvorefter den slipper igen for at udvikle sig til en nymfe indenfor det næste årstid. Nymferne overvintrer som regel, før de finder et nyt værtsdyr de kan suge blod fra. De følgende 3-4 dage suger den blod, hvorefter den slipper igen for at udvikle sig til den voksne flåt i løbet af sommeren. De voksne hunner klatrer op i vegetationen for at finde et passende værtsdyr, som de kan springe på når de passerer. Hannerne gør det samme, dog ikke for at suge blod, men for at parre sig med en hun. Hunnen suger blod 7-10 dage, hvor hendes størrelse fordobles mange gange, hvorefter hun giver slip og cyklussen kan starte forfra. Flåtbid Flåtbid hos katte ses ofte som lidt rødme og irritation i huden når flåten er faldet af. Katte vil kun i sjælne tilfælde udvise symptomer fra flåtbiddet, så som infektion eller feber, men det hænder. Der kan i ekstreme tilfælde ses blodmangel ved meget voldsomme flåtangreb hos svækkede katte eller killinger. Følgesygdomme Det er sjældent at flåtbårende sygdomme diagnosticeres hos katte. Flåter kan overføre sygdommene borreliose, anaplasma og TBE (Hjernehindebetændelse) til mennesker og hunde, men katte slipper tilsyneladende nemmere om ved disse sygdomme. En del katte udvikler antistoffer mod borrelia og TBE-virus, som man kan påvise i en blodprøve, men ofte har katten ikke udvist symptomer på sygdom. Dvs. at katten smittes uden at blive synderligt syg af det. Katte der smittes med Anaplasma phagocytophilum kan udvise feber og utilpashed. Da symptomerne er meget uspecifikke, er det sjældent at man mistænker sygdommen anaplasmose i første omgang. Fjern flåterne Katte soignerer selv deres pels, og ofte napper de selv flåterne af kroppen. Måske har du lagt mærke til, at flåter hos din kat ofte sidder i ansigtet på katten. Det er netop fordi den ikke selv kan fjerne dem når de sidder dér. Det anbefales at man fjerner flåten hurtigst muligt, når man har fundet den på sin kat. Det kan enten gøres ved at anvende en flåttang eller ved at bruge sin negle og rykke flåten hurtigt af. Det er vigtigt, at man sørger for at få hele flåten med inkl. munddele. Det kan kræve lidt øvelse og en tålmodig kat. Flåten skal sidde på katten 24-48 timer, før den kan overføre bakterier eller vira via spyttet. Det er derfor, at man skal fjerne flåten så hurtigt som man kan. Forebyggelse Til forebyggelse af flåt-angreb hos katte, findes der flere alternativer. Ligesom når man behandler forebyggende mod lopper, kommer der løbende nye og mere effektive flåtmidler til. Mange af de loppemidler der findes på markedet virker også mod flåter. Er man i tvivl om hvilket flåtmiddel man skal anvende til sin kat, kan man altid søge råd hos sin dyrlæge.

Mărime
Vârstă
Adult · 6 ani
Locație
🇩🇰Kattens Vaern
Scriitor
Kattens Vaern
Îngrijit de Kattens Vaern · Kattens VaernRasă mixtă

Listat acum 2 luni

Poți să îți dorești și alții

Alte animale similare

Sophia,  5yo Mixed Breed for adoption at L

Sophia

Rasă mixtă · mic

5 aniNecunoscut
chatons orphelins,  young Mixed Breed for adoption at L

chatons orphelins

Rasă mixtă · mic

1 anNecunoscut
Coloured cobs 1 -3 years old,  3yo Mixed Breed for adoption at Irish Horse Welfare Trust, Y14 D283

Coloured cobs 1 -3 years old

Rasă mixtă

3 aniNecunoscut

Mai multe din Kattens Vaern

Aktiveringsfodring, male senior Mixed Breed for adoption at Kattens Vaern, Kattens Vaern

Aktiveringsfodring

Rasă mixtă · mijlociu

9 aniMasculin
Drægtighed og fødsel, female young Mixed Breed for adoption at Kattens Vaern, Kattens Vaern

Drægtighed og fødsel

Rasă mixtă

2 aniFeminin
Giv din kat de bedste kradsemuligheder, male senior Mixed Breed for adoption at Kattens Vaern, Kattens Vaern

Giv din kat de bedste kradsemuligheder

Rasă mixtă · extra mare

9 aniMasculin