Adoptă Ottis
Rasă mixtă · Masculin
Ottis se bucură de soarele primăverii alături de prietena lui, Mabel :-) Coteţul lui Ottis are acum o nouă terasă însorită :-) Iar fotoliul lui frumos a devenit acum cu adevărat istorie: el a făcut pregătirile, iar Joel s-a ocupat de restul ;-). Ottis își testează noul pat, sponsorizat de Conny :-) Între timp, Ottis și-a făcut „confortabil" loc într-o incintă exterioară; locul lui preferat este un fotoliu abandonat, iar pentru el se construiește și o terasă însorită. De acolo nu a mai încercat să evadeze. Poate că se va găsi totuși casa potrivită, cu o familie completă, unde să nu fie niciodată singur? Ne-am dori atât de mult asta pentru acest ursuleț drăguț. Ha, greu de crezut, dar adevărat! Acum nu mai vrea să mănânce alți masculi și își face liniștit rondul alături de ei :-). Ottis pare că nu ar putea răni o muscă, dar aceasta este o înșelătorie... Bătrânelul este foarte „iubitor de libertate", ca să spunem blând, și detestă să fie închis sau lăsat singur, ceea ce își exprimă printr-o furie distructivă uriașă. Chiar când Mara și Paul l-au luat de la Ecarisaj, unul dintre veterinarii de acolo le-a spus că el smulsese instalația electrică din perete la ei acasă... Cei doi au respins informația cu un „da, sigur..." până când au fost martori ei înșiși. Două uși, cabluri proaspăt instalate, gardul incintei lui exterioare, toate au căzut deja victime dinţilor lui abia rămași. Iar când nu mai poți mușca, încerci să sapi. Pe sub gard, sau direct prin ușă. Unor urechi asta le poate suna amuzant, dar nu este deloc așa. Nu pentru el, nu pentru îngrijitorii lui și nici pentru Conny și Heiko, care chiar au vrut să-i ofere un cămin frumos. Presupunem cu tărie că Ottis nu a mai fost niciodată „închis" undeva, cu excepția perioadei petrecute la Ecarisaj. Dar chiar și acolo și-a arătat deja părerea despre asta. Pur și simplu nu suportă când i se refuză spațiul și nici nu îi place deloc să fie lăsat singur. Acest lucru complică lucrurile și nu poate fi realizat cu Conny și Heiko, așa că acum căutăm casa lui perfectă. Unde să poată veni și pleca după bunul plac, fără să fie nevoit să stea singur multe ore. Dar vă rugăm, o casă fără alţi masculi, pentru că nu îi plac deloc, la fel cum nu îi plac cele scrise mai sus! Femelele nu sunt o problemă, iar el își iubește oamenii, lucru pe care nu vrem să-l uităm să-l menționăm ca pe un aspect pozitiv. Wa
Citire originală (de)
Ottis genießt mit Freundin Mabel die Frühlingssonne :-) Ottis Hundehütte mit neuem Sonnendeck :-) Und nun ist sein schöner Sessel wirklich Geschichte, er hat vorgearbeit und Joel hat den Rest erledigt ;-). Ottis testet sein neues Bett, gesponsert von Conny :-) Ottis hat es sich mittlerweile in einem Aussengehege "gemütlich" gemacht, sein Lieblingsplatz ist ein ausrangierter Sessel, eine Sonnenterrasse wird ihm auch noch gebaut. Von dort aus hat er auch keine Ausbruchversuche mehr gestartet. Vielleicht findet sich ja doch noch das passende Zuhause für ihn mit komplettem Familienanschluß, wo er nie alleine bleiben muss? Wir würden es uns so sehr für diesen netten Bären wünschen. Ha, kaum zu glauben aber wahr! Andere Kerle mag er nun doch nicht mehr fressen, und dreht jetzt friedlich seine Runden mit ihnen :-). Ottis schaut, als könne er kein Wässerchen trüben, doch das täuscht... Das alte Männlein ist sehr "freiheitsliebend", gelinde ausgedrückt, und hasst es, eingesperrt oder alleine zu sein, was er mit einer enormen Zerstörungswut zum Ausdruck bringt. Schon als Mara und Paul ihn aus der Ecarisaj holten, sagte einer der dort arbeitenden Tierärzte, dass er bei ihnen die Elektrik aus der Wand geholt habe... Die beiden haben es abgetan mit "ja, wer´s glaubt... "... Bis sie selber Zeuge wurden. Zwei Türen, neu verlegte Kabel, Zaun von seinem Außenbereich, all das wurde schon Opfer seiner kaum mehr vorhandenen Zähne. Und wenn man nicht mehr beißen kann, dann versucht man halt zu buddeln. Drunter durch (dem Zaun), oder direkt durch (die Tür). Klingt in manchen Ohren vielleicht lustig, ist es aber keinesfalls. Nicht für ihn, nicht für seine Betreuer, und auch nicht für Conny und Heiko, die ihm eigentlich ein schönes Zuhause geben wollten. Wir gehen stark davon aus, dass Ottis niemals zuvor irgendwo "eingesperrt" war, bis auf die Zeit in der Ecarisaj. Aber da zeigte er ja auch schon, was er davon gehalten hat. Er es einfach nicht ertragen kann, wenn man ihm Raum nimmt, und es auch überhaupt nicht mag, allein gelassen zu werden. Und da wird es schwierig und ist bei Conny und Heiko einfach nicht umzusetzen, so dass wir nun auf der Suche sind, nach seinem perfekten Zuhause. Wo er rein und raus kann wie er möchte, ohne viele Stunden allein sein zu müssen. Aber bitte ein Zuhause ohne weitere Rüden, denn die mag er ebenso wenig, wie das oben geschriebene! Mädels sind kein Thema und seine Menschen liebt er, wollen wir das Positive dabei doch nicht vergessen zu erwähnen. Wa
Listat luna trecută






