ANNI 0197 örökbefogadása
Nő
A nevem Anni, és el akarom mesélni a történetemet… 🐶💌 November 29-én, 2019-ben az életem megváltozott örökre. Addig Constanța városában éltem 🌊, egy nehéz helyzetben, ahol nem volt biztonságom vagy szeretetem. Nem ismertem azt, amit várakozásnak érezni 🏡, hogy van saját helyed, vagy hogy meleg biztonságot kapni, amikor félsz. Aznap mentem kisegítésre, és eljöttem a Ringo Land Romania menhelyre, a No Limit Pets Egyesület által működtetett. Félig megijedtem 😔, de ugyanakkor szememben fény csillogott ✨, remélve, hogy talán végül is megkapom a lehetőséget egy jobb életre. Eleinte minden csoda volt 🙏: étel 🍲, menedék 🏠 és emberek, akik barátságosan néztek rám 💙. De az idő eltelt... a napok hónapokká, a hónapok évekké változtak ⏳. És én itt maradtam, várakozva... Minden alkalommal, amikor valaki eljött a menhelyre, reményt teljes szívemből néztem rájuk 👀💞. Elképzeltem, milyen lenne, ha megállnának nálam, magukkal vinnének otthonra, és azt mondanák: „Mostantól te is a családom része vagy”. De senki még nem állt meg nálam... A lelkesedésem csendes várakozásba fulladt 🤍, és gyakran a szívembe sulykolódik a bánat 💔. Tudom, hogy vannak kutyák, mint én, de gyakran kérdezem magamtól: „Miért nem én?”
Olvasd el az eredetit (ro)
Mă numesc Anni și vreau să vă spun povestea mea… 🐶💌 Pe 29 noiembrie 2019, viața mea s-a schimbat pentru totdeauna. Până atunci, am trăit în orașul Constanța 🌊, într-o situație grea, unde nu aveam siguranță și nici dragoste. Nu știam cum e să fii așteptat cu bucurie 🏡, să ai un loc doar al tău sau să primești o mângâiere caldă atunci când îți e frică. În acea zi, am fost salvată și am ajuns la adăpostul Ringo Land Romania, condus de Asociația No Limit Pets. Eram speriată 😔, dar în același timp ochii mei plini de lumină ✨ sperau că poate, în sfârșit, voi primi o șansă la o viață mai bună. La început, totul părea un miracol 🙏: aveam hrană 🍲, un adăpost 🏠 și oameni care mă priveau cu bunătate 💙. Dar timpul a trecut… zilele au devenit luni, lunile ani ⏳. Și eu am rămas aici, așteptând… De fiecare dată când cineva venea la adăpost, îi priveam cu speranță 👀💞. Îmi imaginam cum ar fi să mă oprescă tocmai pe mine, să mă ia acasă, să îmi spună „de acum faci parte din familia mea”. Dar nimeni nu s-a oprit încă pentru mine… Entuziasmul meu s-a transformat în așteptare tăcută 🤍, iar uneori în sufletul meu se strecoară și tristețea 💔. Știu că sunt mulți câini ca mine, dar mă întreb adesea: „De ce nu eu?”
Megjelent 6 hónappal ezelőtt
