Adoptă Mikeu
Rasă mixtă · Masculin
Mikeu și-a petrecut toată viața afară, într-o zonă unde pisicile erau numeroase și nu erau obișnuite cu contactul uman. Când am preluat-o, coada tocmai îi fusese amputată și a trebuit înlăturată chirurgical, deoarece exista riscul unei infecții grave. Acum îi mai rămâne doar un drăguț pompon. Mikeu a făcut progrese mari de la sosirea ei. La început era foarte speriată și petrecea mult timp ascunzându-se. Treptat, a învățat să se bucure de confortul unei case, de locurile confortabile și mai ales de ferestrele însorite, unde petrece mult timp observând lumea. Acum este foarte calmă, discretă, prudentă și iubitoare de rutină. Îi plac obiceiurile ei mici și momentele de joacă, mai ales cu șoareci și cu undițele, de care se temea la început. Ce îi place cel mai mult este compania altor pisici. Caută apropierea lor și uneori miaună pentru a le chema. Poate fi, de asemenea, deosebit de expresivă când vede o altă pisică: scoate sunete ciripite, miaună, se rostogolește și se freacă de fereastră pentru a le urmări mișcările. Va avea, așadar, nevoie să trăiască alături de una sau mai multe pisici sociabile, care se bucură de interacțiunea cu semenii lor. Prezența lor este importantă și pentru a o ajuta să continue progresele în relația cu oamenii. Deoarece, deși Mikeu nu mai fuge sistematic de prezența oamenilor, încă nu se lasă atinsă și nu caută contactul. Poate sta în apropiere, poate dormi pe pat sau poate veni să fie mângâiată la capătul patului, dar o mână care încearcă să o atingă rămâne un mare „nu”. Ea știe să își arate disconfortul, iar limitele ei trebuie respectate. Începem să luăm în considerare adoptarea ei, dar doar într-un mediu cu adevărat adaptat. Mikeu va avea nevoie de oameni răbdători și atenți, pregătiți să parcurgă alături de ea un adevărat drum de socializare, fără presiune, fără grabă și fără un obiectiv de rezultat. Cu ea, nu este vorba de a căuta să provoci contactul, ci de a face treptat normale situațiile de zi cu zi: a trece pe lângă ea, a te mișca, a te așeza lângă ea... până când aceste situații devin liniștitoare. Respectându-i limitele și arătându-i, prin experiențe, că poate avea încredere în oameni, legătura poate...
Citire originală (fr)
Mikeu a vécu dehors toute sa vie, sur un site où les chats étaient nombreux et peu habitués au contact avec l’humain. Lorsque nous l’avons recueillie, sa queue venait d’être sectionnée et a dû être retirée chirurgicalement car elle risquait de provoquer une grave infection. Il ne lui reste aujourd’hui qu’un petit pompon tout mignon. Depuis son arrivée, Mikeu a fait de beaux progrès. Les premiers temps, elle était très terrorisée et passait beaucoup de temps cachée. Elle a progressivement appris à profiter du confort d’une maison, des endroits douillets et surtout des fenêtres ensoleillées, où elle passe beaucoup de temps à observer le monde. Elle est aujourd’hui très calme, discrète, prudente et routinière. Elle apprécie ses petites habitudes ainsi que ses moments de jeu, notamment avec les souris et les cannes à pêche, dont elle avait pourtant peur au début. Ce qu’elle apprécie surtout, c’est la compagnie des autres chats. Elle recherche leur proximité et vocalise parfois pour les appeler. Elle peut d’ailleurs se montrer particulièrement expressive lorsqu’elle aperçoit un congénère : elle glousse, vocalise, se roule et se frotte à la fenêtre pour suivre ses mouvements. Elle aura donc besoin de vivre avec un ou plusieurs chats sociables et appréciant les interactions avec leurs congénères. Leur présence est également importante pour l’aider à poursuivre ses progrès avec les humain•es. Car si Mikeu ne fuit plus systématiquement la présence des humain•es, elle ne se laisse toujours pas toucher et ne recherche pas le contact. Elle peut rester à proximité, dormir sur le lit ou venir pattouner au bout du lit, mais une main qui cherche à la toucher reste un grand « non ». Elle sait montrer son inconfort et ses limites doivent impérativement être respectées. Nous commençons à envisager son adoption, mais uniquement dans un environnement réellement adapté. Mikeu aura besoin de personnes patientes, observatrices et prêtes à faire avec elle un véritable chemin de sociabilisation, sans pression, sans délai et sans objectif de résultat. Avec elle, il ne s’agit pas de chercher à provoquer le contact, mais de banaliser progressivement le quotidien : passer près d’elle, bouger, s’installer à côté… jusqu’à ce que ces situations deviennent rassurantes. C’est en respectant ses limites et en lui montrant, au fil des expériences, qu’elle peut faire confiance aux humain•es que le lien pourra se…
Listat luna trecută
